Scanere laser

Scanerele laser mătură codul de bare cu un fascicul punctiform la viteză mare, ceea ce le oferă o adâncime de câmp mai mare și citiri mai rapide și mai fiabile decât scanerele CCD — cu compromisuri de siguranță și rezoluție care merită înțelese.

Scanerele laser au de obicei forma caracteristică de „pistol”, fiind în general acționate prin declanșator și „trăgând” aparent un fascicul subțire de lumină laser roșie asupra codului de bare. Efectul de fascicul este de fapt o iluzie optică. Ceea ce se întâmplă în realitate este că un punct de lumină laser este plimbat pe cod la o rată de aproximativ 30 de scanări pe secundă, viteza și intensitatea scanării creând efectul de „linie”. Rezultatul foarte practic și util este că utilizatorul poate vedea exact unde este țintit laserul și poate „ochi” corect scanerul spre codul de bare.

Scanerele laser au două avantaje majore: în primul rând, au în general o adâncime de câmp mult mai mare decât scanerele CCD, funcționând în mod normal la o distanță de aproximativ 15-20 cm de codul de bare (deși acest lucru poate varia în funcție de dimensiunea codului). Unele scanere laser sunt versiuni speciale de rază lungă, care pot funcționa chiar și de la distanțe mai mari, dar acestea folosesc de obicei lasere Clasa II, de putere mult mai mare, fiind atât mai scumpe, cât și necesitând mai multă putere pentru a fi alimentate.

Al doilea avantaj major este viteza și acuratețea citirii. Deoarece laserul scanează codul la viteză mare, are rapid multe „încercări” de a citi semnalul, astfel încât decodarea va părea adesea utilizatorului practic instantanee. Ca o verificare suplimentară, scanerele sunt adesea configurate cu o opțiune de „citire redundantă”, ceea ce înseamnă că scanerul nu va confirma și procesa scanarea până când nu a primit aceeași citire de două sau trei ori; doar atunci va accepta că codul a fost citit corect. Citirea redundantă poate fi atât de rapidă la scanerele laser, încât scanarea redundantă de două sau trei ori este adesea o setare implicită, iar mulți utilizatori nu sunt deloc conștienți că această verificare suplimentară a erorilor are loc!

Cantitățile relativ mici de energie folosite în scanerele laser duc la limitări de utilizare în condiții de lumină ambientală puternică, de exemplu în aer liber, pe lumină puternică de zi. În aceste cazuri, energia luminii de fundal poate fi mai mare decât lumina reflectată de laser, „orbind” efectiv scanerul. Din acest motiv, scanerele laser nu sunt în general potrivite pentru utilizare în aer liber, deși sunt disponibile și modele special concepute pentru exterior. Scanerele CCD, și chiar creioanele optice (wands), pot suferi de probleme similare, deși de obicei într-o măsură mai mică.

Scanerele laser există și în alte forme, în afară de stilul familiar de pistol. Următoarea formă cea mai comună este scanerul laser cu cap fix. Casele de marcat moderne din supermarketuri sunt de obicei echipate cu scanere cu cap fix. În loc de scanarea stânga-dreapta a pistolului laser, scanerele fixe emit fasciculul laser în modele speciale, cu scopul de a intercepta și citi un cod de bare care trece, prezentat la orice unghi. Aceeași abordare este aplicată și la utilizarea industrială a scanerelor fixe, unde, de exemplu, un scaner poate fi montat pentru a citi coduri pe articole care trec de-a lungul unei linii de producție.

Semnalele de ieșire de la scanerele laser iau în general aceeași formă ca cele de la scanerele CCD, adică ieșire serială decodată, emulare de creion optic (wand) sau ieșire de tip keyboard wedge. În plus, unele scanere transmit un semnal laser brut (laser output) și trebuie conectate la echipamente de decodare adecvate. Terminalele EPOS (electronic point of sale) specializate necesită uneori un tip de ieșire cunoscut sub numele de OCIA.

Credeam că fasciculele laser sunt periculoase. Sunt scanerele laser sigure?

Răspunsul scurt este da, în condiții de utilizare corectă sunt destul de sigure. Anumite standarde internaționale definesc considerentele de siguranță pentru diferitele niveluri de putere ale luminii laser folosite în produsele electronice. Detaliile sunt foarte tehnice; totuși, laserele de clasa 1, cele cu puterea cea mai mică, au o putere foarte redusă. Nivelul de energie luminoasă pe care ochiul uman l-ar primi de la un laser de clasa 1 este, ca aproximare, mai mic decât lumina pe care ar primi-o într-o zi însorită! În orice caz, reflexul normal de clipire al ochiului uman ar oferi o protecție mai mult decât adecvată, în cazul în care un laser de clasa 1 ar ajunge să lovească ochiul.

Laserele de clasa 2 au o putere mai mare decât cele de clasa 1 și poartă etichete de avertizare despre posibilele efecte ale privirii directe în fasciculul laser. Totuși, aceste produse rămân sigure în funcționarea generală, din două motive: în primul rând, reacția de clipire va proteja de obicei ochiul la timp pentru a evita orice deteriorare; în al doilea rând, la scanerele de coduri de bare, fasciculul se mișcă în permanență. Ca aproximare, intensitatea unui fascicul laser de clasa 2 este cam analogă privirii spre soare, așa că utilizatorii sunt sfătuiți ferm să evite acest lucru!

Mi s-a recomandat să cumpăr un cititor de „rezoluție medie”. Ce înseamnă asta?

Rezoluția se referă la capacitatea unui anumit scaner de a „vedea” diferite dimensiuni ale elementelor codului de bare. Dacă aveți coduri de bare foarte mici, unde dimensiunea fiecărui element (adică cea mai îngustă bară) este foarte mică, veți avea nevoie de un cititor capabil să vadă bare foarte mici. Acest lucru necesită un cititor de rezoluție mare.

Un cod de bare mai mare poate fi, desigur, citit cu un cititor de rezoluție mare. Riscul principal aici este că un cod de bare mai mare poate fi mai susceptibil la imperfecțiuni pe care un scaner de rezoluție mare le-ar putea detecta. Prin urmare, un cod de bare mai mare sau tipărit slab este adesea citit cel mai bine cu un cititor de rezoluție mai mică.

Pentru marea majoritate a aplicațiilor curente, un scaner de rezoluție medie reprezintă cel mai bun compromis între aceste două extreme. Majoritatea utilizatorilor trebuie de obicei să se preocupe de rezoluție doar atunci când citesc coduri de bare foarte mici sau foarte mari.

Rezoluția este exprimată în mod normal ca lățimea până la care poate rezolva un anumit scaner: rezoluția medie este considerată în mod obișnuit a fi în jur de 0,15mm - 0,19mm.