Tipuri de Tag-uri RFID & Forme

Tag-urile RFID vin într-o gamă largă de forme fizice, fiecare concepută pentru o anumită suprafață de montare, mediu sau cerință de durabilitate — un inlay plat de hârtie funcționează bine pe o cutie de carton, dar ar eșua aproape imediat dacă ar fi lipit direct pe o cutie de scule metalică. Alegerea formei potrivite este la fel de importantă ca alegerea frecvenței potrivite, deoarece un tag care nu poate supraviețui sau performa pe suprafața sa destinată oferă zero citiri, indiferent cât de bun este cipul din spate.

Cea mai comună formă RFID este inlay-ul — un ansamblu subțire de antenă și cip prins între straturi de hârtie sau folie de plastic, adesea laminat într-o etichetă autoadezivă similară unui sticker de cod de bare. Acestea sunt ieftin de produs la scară, pot fi tipărite cu text lizibil pentru oameni sau cu un cod de bare alături de cipul RFID (o „etichetă inteligentă") și sunt alegerea implicită pentru etichetarea cutiilor, articolelor de îmbrăcăminte de retail și articolelor logistice generale, unde suprafața este plată și nemetalică.

Când un tag trebuie să supraviețuiască manipulării repetate, spălării sau condițiilor exterioare dure, un tag cu carcasă rigidă încapsulează inlay-ul în plastic robust, epoxi sau cauciuc. Acestea sunt comune pe containere returnabile, textile de la servicii de spălătorie industrială, unelte și tag-uri de active reutilizabile menite să dureze ani, nu o singură trecere printr-un lanț de aprovizionare. Costă mai mult per unitate decât o etichetă de hârtie, dar amortizează acel cost pe o durată de viață mult mai lungă.

• Tag-uri pe metal: includ un strat distanțier integrat pentru a preveni ca suprafața metalică să dezacordeze sau să absoarbă semnalul antenei, esențial pentru montarea directă pe unelte, utilaje sau containere metalice
• Carduri și ecusoane: tag-uri rigide, de mărimea unui card de credit, folosite pentru control acces angajați, carduri de membru și abonamente de transport public, de obicei HF sau LF
• Brățări: benzi flexibile folosite pentru acces la evenimente, identificarea pacienților în spitale și sisteme de abonament la parcuri acvatice sau săli de sport
• Tag-uri capsulă de sticlă: tuburi mici de sticlă sigilate, implantate subcutanat pentru identificarea animalelor sau, în cazuri rare specializate, a dispozitivelor medicale
• Tag-uri industriale robuste: carcase rezistente la căldură și chimicale pentru medii de spălătorie, sterilizare cu autoclavă sau linii de asamblare auto

Materialul suprafeței este adesea factorul decisiv în alegerea tag-ului, deoarece performanța RF depinde puternic de ce se află direct în spatele antenei. Cartonul și plasticul sunt în mare parte transparente la energia RF și funcționează bine cu inlay-uri standard. Metalul reflectă și dezacordează antenele standard, necesitând tag-uri pe metal cu distanțiere. Lichidele absorb energia RF, în special la UHF, necesitând adesea tag-uri montate cu un spațiu de aer sau o abordare cu frecvență mai joasă pentru containere umplute cu produse pe bază de apă.

Regula generală este că, costul crește odată cu durabilitatea și specializarea: un inlay de hârtie de bază poate costa câțiva cenți, în timp ce un tag industrial robust pe metal poate costa mai mulți dolari. Alegerea potrivită depinde de câte ori va fi citit tag-ul pe durata sa de viață și cât de dur este mediul său — o etichetă de expediere de unică folosință nu trebuie să supraviețuiască ani de utilizare dură, dar un tag montat pe un stivuitor sau pe un palet reutilizabil chiar trebuie, ceea ce face costul inițial mai mare să merite investiția.